Vine un an 2012 cumplit. Nu doar că suntem în plină criză economică, ci mai avem şi un an electoral. Or, ştie orice copil, anul electoral românesc este plin de promisiuni, cele mai multe deşarte. Pe politicieni îi interesează exclusiv să ajungă la putere prin orice mijloace, aşa că demogogia este la ea acasă. Recesiunea economică în care se afundă România presupune, cel puţin la nivel teoretic, măsuri de austeritate. Ce vor face politicienii în campanie? Credeţi că o să apară unul care o să propună tăieri, reduceri de buget şi locuri de muncă? Aiurea, l-ar lua lumea la bătaie, l-ar fugări cu pietre! Dimpotrivă, va promite marea cu sarea, rezolvarea tuturor problemelor.
Un recent studiu al Institutului Social-Democrat Ovidiu Şincai, realizat, după umila mea părere, de excelentul sociolog Florin Abraham, demonstra că principala problemă a politicienilor români este credibilitatea. Cu toate acestea, ca-n bancurile cu Nastratin Hogea, electoratul român continuă să-şi urmeze politicienii ca măgarul morcovul pus înainte chiar de către călăreţ.
Anul care vine este crucial pentru ţară, şi nu spun cuvinte mari. Toţi politicienii sunt înnebuniţi de mirosul fripturii. Un singur om pare lucid, Mugur Isărescu: “Riscul ne pândeşte pentru că alegerile se apropie şi tentaţia de a promite mai mult decât poate acorda economia este mare (…) Descurajarea muncii pentru obţinerea de voturi, şi este evident acest lucru, de vreme ce ţara are mai mulţi votanţi pensionari decât votanţi contribuabili, nu înseamnă decât încă o dată drumul spre iad pentru această ţară”. Într-o intervenţie telefonică la B1 TV, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, făcea apel la responsabilitatea politicienilor! Adică exact la ce nu au aleşii noştri!
