Două minţi sclipitoare – una dedicată Legii, iar cealaltă Crimei – se confruntă în noul film al lui Guy Ritchie, „Sherlock Holmes: Jocul Umbrelor“.
Cu această continuare, regizorul britanic Guy Ritchie îşi duce mai departe efortul de adaptare la gustul contemporan a aventurilor popularului super-detectiv englez imaginat de Arthur Conan Doyle. Filmul iniţial, din 2009, a înregistrat atunci un succes moderat, dar s-ar putea ca lucrurile să stea altfel cu filmul de-acum.
Demersul de contemporaneizare a figurilor literare emblematice îşi are rostul său, iar anumite poveşti trebuie rescrise cinematografic pentru fiecare generaţie (nu altceva a făcut Paul W.S. Anderson, în această vară, cu „Cei trei muschetari").
„Un Napoleon al crimei"
Această nouă aventură a lui Holmes (Robert Downey Jr.) şi a partenerului său, doctorul John Watson (Jude Law), are meritul (şi atuul) de a-l introduce în „ecuaţie" pe diabolicul profesor James Moriarty. Un geniu al Răului, „un Napoleon al crimei" (aşa cum îl numeşte însuşi creatorul său, Conan Doyle), Moriarty este adversarul prin excelenţă al detectivului şi unul dintre cele mai fascinante personaje negative din literatura universală. Şi trebuie spus că „instalarea" personajului Moriarty (Jared Harris) este strălucită. Cum s-ar spune, Holmes are acum un adversar pe măsură.
În „Sherlock Holmes: A Game of Shadows", reputatul matematician James Moriarty - altfel, un individ respectat şi influent în cercurile cele mai înalte - îşi doreşte cu orice preţ să provoace izbucnirea unui război mondial (ne aflăm în 1891), pentru a profita masiv de pe urma acestuia (în calitate de fabricant de armament şi de alte bunuri necesare într-un conflict). Planul său este dejucat, într-adevăr, de strălucitul detectiv şi de prietenii săi, dar doar pentru moment.
„Războiul la scară industrială este inevitabil. Te lupţi cu condi