Câte bordeie, atâtea obiceie, supersiţiile care însoţesc sărbătorile de iarnă variază de la o zonă la alta. În Mehedinţi, oamenii respectă un obicei stravechi, ghicitul vremii în gheoci de ceapă

Tradiţia spune că trebuie să ai o ceapă mare şi rotundă şi să scoţi 12 gheoci egale. Cu câteva minute înainte de trecerea în noul an, în fereastră se pun bucăţile de ceapă, se presară un praf de sare în fiecare.

„Tradiţia spune că în funcţie de apa care se strânge a doua zi în fiecare foaie de ceapă, poţi să afli în celuni va ploua şi în ce luni va fi secetă”, a mărturisit Nicolae Petrescu, un severinean care ţine cont de superstiţii.

O serie de superstiţii însoţesc cele două zile, 31 decembrie şi 1 ianuarie, cei care cred în ele le respectă cu sfinţenie.

În ajun de Anul Nou, locuinţa nu se matură, ca sa nu-ţi arunci belşugul. De asemenea, nu se dă nimic afara din casă, nici măcar gunoiul, pentru că rişti să-ţi rămână casa goală tot anul.

E bine ca până în ajun de An Nou să-ţi plateşti toate datoriile, ca sa nu fii nevoit sădai bani tot anul. Pe 1 ianuarie, nu se dau bani cu împrumut, ca să nu fii sărac tot anul.

Ca să-ţi meargă bine şi să ai bani tot anul, la miezul nopţii trebuie să ai cât mai mulţi bani în buzunare.

Pentru noroc trebuie să ai haine noi şi, dacă se poate, ceva de culoare roşie, pentru că roşul atrage energiile pozitive.

Strigătele de bucurie, artificiile, aplauzele este o metodă moştenite din moşi strămoşi, de a speria şi alunga spiritele rele.

La Anul Nou, deasupra uşii de la intrare trebuie pus vâsc, o plantă veşnic verde, pentru că aduce noroc, spor în casă, şi sănătate.