Şi cât e ziua de lungă, copiii bat la porţile gospodarilor şi strigă din răsputeri: „Să vă fie casa, casa/Să vă fie masa, masa/Tot cu mesele întinse/Şi făcliile aprinse. Şi la anul să trăiţi/Să vă găsim înfloriţi“.

Nu-i Ajun de Anul Nou fără vestitul Pluguşor, prin părţile Doljului, unde Anul Nou era primit pe vremuri de feciorii satului cu bice, clopoţei şi tălăngi, cu plugul cu boi împodobiţi cu panglici colorate şi urări de bine. Şi o luau din casă-n casă, spuneau Pluguşorul, aruncau grâu şi ovăz, oprindu-se câteodată în plin câmp să tragă brazdă cu plugul.

Ritualul rămase astăzi pe mâinile copiilor. Cu un micuţ plug din scânduri de brad, colorat şi-nzorzonat, copiii ies în calea gospodarilor plesnind din bice şi strigând: „Aho, aho, copii şi fraţi/Staţi puţin şi nu mânaţi/Lângă boi v-alăturaţi/Şi cuvântul mi-ascultaţi“. Vestitorii Noului An sunt răsplătiţi pentru colindat cu mere, nuci, cozonac şi bani, după cum îi e puterea gospodarului. Şi ca să-i fie masa bogată în bucate şi pămâtul plin de roade, copiii aruncă în calea lui boabe de grâu sau de porumb.

Pluguşorul

Aho, aho, copii şi fraţi

Staţi puţin şi nu-mânaţti,

Lângă boi v-alăturaţi

Şi cuvântul mi-ascultaţi:

S-a sculat mai an

Bădica Traian

ŞSi-a încălecat

Pe-un cal învăţat,

Cu numele de Graur,

Cu şaua de aur,

Cu frâu de mătasă,

Cât vita de groasă.

Şi în scări s-a ridicat,

Ca s-aleagă-un loc curat

De arat şi semănat.

Şi-n curând s-a apucat,

Câmpul neted de arat,

În lungiş

Şi-n curmeziş

S-a apucat într-o joi,

C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei

În coada cu dalbei,

În frunte tintatei.

Mânaţi flăcăi: hai, hai!

Ziua toatăa a lucrat,

Brazda neagră a rasturnat

Şi prin brazde-a semăanat

Grâu mărunt şi grâu de vară,

Să dea Domnul sa răsară.