Concertul de anul nou al Filarmonicii din Viena se constituie, de multe decenii, intr-un eveniment care se poate mandri cu un miliard de telespectatori, din peste 70 de tari.
Chiar si in perioada comunista, televiziunea romana transmitea, an de an, acest spectacol unic - desigur fara ca oficialii sa-si dea seama ca deschid, din greseala, o fereastra spre cultura europeana.
La concertele de anul nou, pupitrul filarmonicii vieneze a gazduit dirijori al caror nume consxtituie un reper: Lorin Maazel, Herbert von Karajan, Seiji Ozawa, George Pretre, Riccardo Muti.
Concertul la a 72-a editie
Primul concert a avut loc chiar in anul izbucnirii razboiului, la 31 decembrie 1939, ca un mesaj de pace, care nu si-a gasit insa atunci ecoul. Acum, reteaua Eurovision a transmis a 72-a editie a ceea ce televiziunile au numit "cel mai impresionant eveniment muzical al lumii".
Dirijorul Mariss Jansons, originar din Letonia si afirmat pe multe scene de prestigiu ale Europei, tine pentru a doua oara bagheta in fata concertului de Anul Nou al filarmonicei vieneze. Iubitorii de muzica si-l amintesc desigur cu placere, de la prima sa apartie, cu prilejul Anului Nou 2006.
Poate din acest motiv, a incercat sa depaseasca ceva din cutumele obisnuitelor concerte. Insasi piesa de deschidere surprinde publicul, cu o piesa de Strauss, care preia din temele sale melodice, deja cunoscute. Este vorba despre faimosul mars Radetzki, dar si de "Dunarea Albastra" cu care, an de an, se incheie concertele vieneze de Anul Nou.
Oare, incheind, concertul de anul acesta cu tema aceluiasi mars si aceluiasi vals, cu care incepuse, Mariss Jansons s-a gandit sa lase o impresie de ritornela, cu efect invers?
O piesa in cinstea Danemarcei
Tot in premiera a fost si aparitia in doua randuri a corului de baieti, in
