Romanul e nascut chilipirgiu. Si eu sunt roman, si eu sunt amator de promotii. Privesc la TV si invidiez multimea care a aflat din timp ziua, ora si locul unde se va duce si se va calca in picioare, ca sa apuce o tigaie la promotie.
Fireste, nimeni nu se calca in picioare pentru o singura tigaie. Un chilipirgiu autentic cumpara cel putin zece. Daca a luat pensia recent, poate lua si douazeci, pentru ca nu are loc in fiecare zi o promotie.
Asta imi aduce aminte de vremuri trecute, cand se vehicula sintagma socialista "produse greu vandabile". Practic, te duceai sa cumperi branza, dar nu-ti dadea telemea decat daca luai si o sticla de lampa.
Era in momentul sublim cand se introdusese curentul electric in tot Bucurestiul, nimeni nu mai folosea lampi cu gaz, iar sticlele ar fi ramas nevandute, daca nu se ofereau, ca anexa, la telemea.
Telemeaua se vindea atunci limitat, pe baza principiului: omul si bucata. Tin minte ca odata m-am rugat frumos sa-mi dea doua bucati si am facut un targ de compromis: la doua telemele, iau trei sticle.
Mai am si acuma treisprezece sticle de lampa noi-noute, nefolosite, si ma gandesc cu nostalgie la norocosii care, peste trei decenii vor privi, poate la fel de nostalgici, cele douazeci de tigai apucate la promotia din anul 2011 si ramase tot nou-noute.
As fi insa nedrept sa ma plang ca astazi n-am noroc la shopping. In aceste zile de sarbatori, ploua cu promotii. Poti cumpara detergent "plus 10%", spuma de ras "plus 15%" sau cacao "plus 20%".
De fiecare data, furnizorul garanteaza ca a pus in cutie mai mult produs decat ai platit si trebuie sa-l crezi pe cuvant, intrucat n-ai cum sa-l controlezi.
Dar nu acestea sunt promotiile cu adevarat ispititoare. Cele mai irezistibile sunt cele de tipul "platesti doua si iei trei".
La asa ceva, es