Măsurile de austeritate au venit în valuri peste greci, care s-au văzut nevoiţi să strângă cureaua. Protestele violente nu au avut niciun efect asupra creditorilor şi asupra guvernanţilor. Există însă o instituţie care o duce „regeşte" pe timp de criză în Grecia: Biserica. Discuţiile despre bogăţiile pe care le deţine sunt însă tabu. "Dacă statul şi-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar fi exista datorii acum", spune purtătorul de cuvânt al Sfântului Sinod.

Atotputernica Biserică din Grecia este protejată prin Constituţie, finanţată de stat şi scutită de impozite, scrie publicaţia franceză „Le Point", într-o amplă analiză dedicată acestui subiect.

Nimic nu mişcă în Grecia fără ştirea şi blagoslovirea prelaţilor. De pildă, scena învestirii noului Guvern, în urmă cu aproximativ o lună. Episodul pare desprins din Rusia ţaristă. Un arhiepiscop, trei episcopi şi un diacon, în haine de purpură cusute cu fir de aur, cu mitre aurite, intonează rugăciuni şi psalmi şi cădelniţează asupra membrilor noului Guvern. Tehnocraţi, tehnocraţi, dar tot nu aveau cum să fie instalaţi fără ritualul bisericesc.

Toate televiziunile şi posturile de radio naţionale şi-au întrerupt programele pentru a retransmite ceremonia de intronizare. Imaginile puteau părea ciudate, dar ele dau dovadă de puterea pe care o deţine Biserica ortodoxă în Grecia modernă.

Mai mult decât un simbol, autoritatea ei se întinde peste tot, de la viaţa politică până la viaţa socială. Şi asta de secole la rând. A jucat un rol-cheie în timpul războiului de independenţă (1821-1830), a fost un factor esenţial al identităţii naţionale. E protejată de articolul 3 al Constituţiei care precizează că „religia dominantă în Republica Elenă e cea a Bisericii ortodoxe orientale a lui Hristos".

Influenţa asupra vieţii politice şi sociale

În viaţa de zi cu zi, nu există d