Ne-am refugiat într-una dintre încăperile ascunse ale Muzeului Cotroceni, ca să putem sta de vorbă nestingheriţi. Despre ce? Cum despre ce? Despre viaţa de fiecare zi, aici, între zidurile palatului locuit odinioară de regi, regine, prinţi şi prinţese. Despre întâmplările obişnuite din existenţa unei familii speciale din istoria României. Ştefania Ciubotaru, doctor în istorie şi muzeograf, este omul cel mai potrivit să ne devoaleze mistere ori să ne reamintească lucruri pe care le-am ştiut, dar le-am uitat. Pasionată de "istoria măruntă" a monarhiei româneşti, ea a publicat de curând un volum ispititor prin informaţie, încântător prin conţinut: "Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României în perioada 1914- 1947".
"Personalitatea Reginei Maria m-a fascinat" – începe ea să mă călăuzească pe coridoarele istoriei. "Regina Maria era o rebelă. Venea dintr-o altă lume, cea britanică, crescută fiind într-o anumită libertate. Şi a ajuns aici, în România, foarte departe de casă, la o vârstă fragedă – avea numai 17 ani –, în preajma unui rege autoritar aşa cum era Carol I. Cred că nici Maria de Edinborough nu s-a gândit că fiica ei va ajunge principesă şi apoi regină a României, acolo unde ea nu ajunsese" – face Ştefania Ciubotaru o scurtă referire la faptul că mama Reginei Maria fusese prima opţiune a lui Carol I, atunci când, ajuns pe tronul Principatelor Române, s-a hotărât că trebuie să se căsătorească. "Dar soarta este imprevizibilă şi pentru noi, românii, faptul că această principesă britanică a ajuns pe meleagurile noastre şi a revoluţionat viaţa monotonă care exista la Curtea Regală în perioada Regelui Carol a fost un lucru benefic. Mai târziu, ea l-a impulsionat aproape în întreaga activitate pe soţul său, Regele Ferdinand. Ea a susţinut, de exemplu, ca România să intre în război alături de Antantă, nu alături de Puterile Centrale. Dar nu put
