Orban a eşuat în naţionalismul-conservator, de extremă dreapta.

Control guvernamental asupra presei, Băncii Naţionale, Curţii Constituţionale. Naţionalizarea fondurilor private de pensii. Pretenţia de a răspunde de soarta conaţionalilor din afara graniţelor. Modificarea în folos propriu a legilor electorale. Îngenuncherea opoziţiei de centru-stânga, în spatele căreia sunt aruncate crimele comunismului. Tolerarea provocărilor grupărilor de extremă dreaptă asupra minorităţilor.

Sunt doar unele dintre derapajele care au loc în ţara vecină, Ungaria. De la 1 ianuarie, acestea sunt oficializate, consolidate, ba chiar puse sub ocrotirea lui Dumnezeu, prin noua Constituţie. E clar, premierul Orban nu a stat cu mâinile în sân şi a profitat cât a putut de majoritatea de două treimi de care dispune.

Situaţia din Ungaria este azi o provocare pentru întreaga Europă. Comisia Europeană, de exemplu, a fost foarte reţinută până acum în a certa Budapesta. În prima jumătate a anului, Ungaria a deţinut preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. După aceea, Bruxelles-ul a fost prea ocupat cu acutizarea crizei euro. Se va trezi acum Comisia din letargie?

Constituţia ungară este o provocare şi pentru PPE, grupul politic cu cei mai mulţi membri în Parlamentul European, din care face parte şi partidul lui Orban, FIDESZ. În dezbaterile parlamentare, PPE a susţinut puternic poziţia guvernului ungar. În 7 iulie, a votat împotriva rezoluţei iniţiate de socialişti, liberali, verzi şi grupul „stângii unite", prin care cereau revizuirea proiectului noii constituţii. Cu alte cuvinte, PPE şi-a asumat noua lege fundamentală ungară. Va continua PPE să susţină Ungaria?

Provocarea este şi pentru Bucureşti. Ce se va întâmpla cu bunele relaţii clădite, cu efort, de cele două ţări, în ultimele două decenii? Mai pot avea loc reuniunile guvernamentale comune, când politica Executiv