Dacă toţi banii făcuţi într-un an sunt investiţi în tehnologizarea firmelor sociale sau în dezvoltarea afacerii, pe anul respectiv nu se mai plătesc impozite pe profit şi pe venituri.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MFPS) a lansat spre dezbatere publică proiectul legii privind economia socială, un domeniu foarte important mai ales într-o societate care trece prin recesiune şi în care nu există tradiţia solidarităţii.

Economia socială este un model alternativ de afaceri, care nu se centrează strict pe maximizarea profitului, ci are şi o componentă socială, de integrare pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, de la femei (în rândul cărora ocuparea este sub cea înregistrată la bărbaţi) până la populaţia săracă şi persoanele cu dizabilităţi.

„Supremaţia individului asupra capitalului"

Într-o formulare puţin îngroşată, folosită de Blocul Naţional Sindical (BNS) în preambulul unui proiect european în domeniu, economia socială „are la bază supremaţia individului în faţa profitului şi a capitalului".

În Europa socială, aşa cum era ea până la începutul crizei, toate guvernele au încercat să stimuleze, prin varii facilităţi, acest segment economic. Aşa s-a ajuns ca anul acesta Eurostatul (biroul european de statistică) să numere aproximativ 11 milioane de angajaţi în economia socială din Uniune. Este vorba despre joburi în firme care oferă servicii şi produse fără ca scopul lor principal să fie profitul încasat de acţionari şi unde membrii sunt implicaţi chiar în managementul afacerii.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii reglementează în sfârşit acest domeniu, defineşte şi stabileşte cadrul de funcţionare a întreprinderilor sociale şi prevede măsuri de stimulare a acestor organizaţii.

Întreprinderile sociale

Aceste structuri pot fi societăţi economice, dar şi organizaţii non