În mediul universitar, noul an ar putea aduce câteva fuziuni, iar în cel preuniversitar spiritele se vor agita odată ce statul va începe să dea bani către şcolile particulare acreditate. Sursa: Foto: Adi Pîclişan

De câţiva ani, tema fuziunii şi a consorţiilor universitare se află pe buzele rectorilor, însă sunt puţini cei care şi-au asumat acest pas. Anul acesta, este posibil ca lucrurile să se schimbe, dacă noii rectori vor vedea în acest demers soluția la câteva dintre problemele universităţilor de stat: numărul mic de studenţi, dificultea de a intra în topuri internaţionale şi lovitura de imagine primită odată cu ierarhizarea universitară.

Cine vrea să facă pasul

În anul recent încheiat, şi-au anunţat intenţia de fuziune Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" cu Politehnica Timişoara, Universitatea de Arte din Târgu Mureş cu cea de Medicină şi cu "Petru Maior". La fel, Universitatea de Nord din Baia Mare a anunţat fuziunea cu cea Tehnică din Cluj-Napoca.

Stimulentele financiare de la bugetul de stat, creşterea în ierarhia universitară, reducerea costurilor prin unificarea unor servicii- sunt câteva dintre avantajele acestei măsuri.

Dumitru Oprea, fost rector al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, apreciază că o universitate născută din fuziune capătă automat o altă forţă.

El declara în 2011 că "dragostea de scaune" a împiedicat până acum astfel de iniţiative.

Finanţarea urmează elevul

Învăţământul preuniversitar va fi marcat de o serie de modificări începând cu acest an. Una dintre cele mai importante este aplicarea principiului "finanţarea urmează elevul". Concret, statul va plăti costul standard per elev (între 2.000 şi 3.000 de lei pe an) şi şcolilor private. "Obligaţia statului român este aceeaşi pentru toţi copiii, indiferent dacă aleg să meargă la o şcoală privată sau de stat", a spus min