Numeroase candidaturi cu iz de banc au marcat politica de după Revoluţie, unele dintre acestea având chiar succes. Cele mai multe personaje "exotice" au urmărit „cucerirea" Cotroceniului.Alții și-au încercat norocul la Primăria Capitalei. Ultimul de pe lista caricaturilor politice: Irinel Columbeanu.

1. Irinel Columbeanu Recent trecut printr-un divorţ „cu scântei", omul de afaceri de la Izvorani şi-a şocat audienţa cu anunţul său, postat pe internet, că va candida la Primăria Capitalei. Mizează pe cetăţenii „mici, dar mulţi" şi este convins că „actuala clasă politică va deceda până la sfârşitul acestui an".

Pe alegătorii care „sunt motivaţi şi singuri" nu-i va „ataca" în campanie cu „damigene de vin sau găleţi", ci rezolvându-le „cu omenie" problemele, categorie în care-i include şi pe maidanezi.

2. Gigi Becali Latifundiarul din Pipera, ajuns chiar europarlamentar în 2009, este cunoscut pentru „ieşirile sale nervoase" în public, pentru înjurăturile colorate cu care le răspunde nu numai jurnaliştilor, în ciuda reclamei de „bun creştin" pe care şi-o face la fiecare apariţie publică, uneori însoţită şi de o slujbă creştină, pe post de coloană sonără, ce răsună asurzitor din Maybach-ul său, reparat cu ranga. Fost candidat la prezidenţiale, Becali a anunţat că va candida pentru Parlamentul European, pe listele PRM, în timpul arestului său de 29 de zile, după ce magistraţii i-au imputat că a încercat să îşi creeze o justiţie paralelă, după ce hoţii care îi furaseră maşina au fost bătuţi de gărzile sale de corp.

3. Corneliu Vadim Tudor „Marş în mă-ta de curvă!", „Îţi mut dinţii la ceafă", "Vită încălţată, căţea, pitica dracului, proasto, handicapato!", sunt doar câteva mostre din limbajul "ieşit din comun" al şefului PRM, alt reprezentant al României în Parlamentul European. Aşa a „primit-o" Vadim pe