În ton cu mesajul de An Nou al preşedintelui, menit să reînvie în sufletele locuitorilor optimismul şi credinţa că în 2012 pot supravieţui facturilor doar dacă sunt solidari, deputatul Pirpiliu propune să deschidă stagiunea parlamentară cu proiectul legii contra cerşitului.
Gândul l-a plesnit pe străzile Marsiliei. O flana prin centru, în pauză de congres. Marsilia e recunoscută pentru istorie, arhitectură, vestita echipă de fotbal OM şi celebrele tabere de romi. Două la număr. Din care francezii tocmai ne rambursaseră o tranşă. Mai ales în nord, Marsilia are traficanţi, cafturi de stradă şi hoţie cât încape. Dar nici urmă de cerşetori. Pentru că ni-i dau nouă înapoi, îşi zise deputatul. Fiindcă suntem fraieri, le mai înghiţim şi miştocăreala. Pirpiliu s-a documentat: la Paris, dacă vrei să cerşeşti, plăteşti. Pe Champs Elysees te-ndoaie taxa.
Atins în fibra patriotică de ironiile tembele ale francezilor care nu ne scot din cerşetori, Pirpiliu a decis să dreagă imaginea României în lume. Când avionul a atins pista Otopeniului, deputatul avea legea clară în cap. Ori nu pupi nici un colţ de stradă, ca în Marsilia, ori plăteşti, mai tare ca la Paris.
Cerşitul la Guvern ar trebui amendat exemplar. La metrou aşa şi-aşa, la Parlament, amendă şi puşcărie. Cerşitul din Modrogan până în Victoriei, trei salarii minime.
Milogeala la poarta Cotrocenilor, cu şapca de pământ, trebuie să-ţi mănânce ficaţii. N-ai bani de medicamente, cerşeşti doar în sectorul lui Vanghelie.
Deputatul s-a prins: e nasol cu proprietarii de reţele organizate. În spatele lor sunt interlopii grei. De neclintit. Aşa că legea va da de pământ (în pământ) cu solitarii cardiaci, diabetici, îndoiţi de şale şi de frig.
Eu am trei cerşetori preferaţi pentru care încalc legea Pirpiliu. Unul ajuns pe insulină, aproape orb, de