Dan Alexa (32 de ani) vorbeşte deschis despre răutatea sa de pe teren, îşi redeclară dragostea faţă de Poli şi spune că vrea să facă istorie în Grant.
- Dan, îi vine rău "Chirurgului" cînd vede sînge?
- (rîde) Nu, deloc! Iar în ce priveşte porecla, m-am obişnuit demult cu ea. Ioan Andone mi-a zis primul aşa, acum 8 ani, dacă nu mă înşel. Eram într-o perioadă după acel accident nefericit cu Mocanu de la Constanţa, făcusem exces de zel, eram agresiv peste medie.
- Cîţi ai "operat" pînă acum?
- Cazul lui Ionuţ Mocanu de la Farul n-o să-l uit niciodată. Acolo am greşit, a fost greşeala mea clar. Apoi, a mai fost Adrian Popescu de la Pandurii, însă n-am avut nici o vină.
- Te consideri un dur al fotbalului?
- Da, aşa am intrat în fotbal, ca un fotbalist agresiv. Practic, asta e calitatea mea de bază. De multe ori depăşesc limita, recunosc.
"Martinovici a fost prea blînd"
- Laşi uneori impresia că nu te poţi abţine să rişti cartonaşe chiar dacă te afli la limita suspendării.
- Sînt jucătorul care pune foarte multă pasiune. Am aceleaşi trăiri la fiecare joc. Aş putea să mă abţin, dar nu mi-aş mai face eu jocul şi nu m-aş simţi bine. Practic, aşa joc tot timpul, indiferent de situaţie. Dacă îmi pierd agresivitatea, nu mai sînt eu. E vital pentru postul pe care joc să fii agresiv şi să opreşti acţiunea în faţa fundaşilor tăi cu orice preţ. Bine, a se înţelege agresivitate în sensul pozitiv, nu sînt de acord cu loviri şi galbene luate prosteşte.
- Dacă ai fi fost în locul lui Martinovici, ai fi procedat la fel ca sîrbul?
- Cu siguranţă da, cu siguranţă da! Chiar... să zic aşa... el a fost blînd.
- O întrebare la care fostul tău coechipier Pleşan ar fi răspuns cu toate variantele... Ce culoare merge cel mai bine cu alb? Roşul lui Dinamo, violetul lui Poli sau vişiniul de Rapid?
- Iubesc
