În 2012, furtuna europeană ar putea împrăştia recesiune în marile economii ale continentului, cu efecte greu de bănuit asupra economiei româneşti.
2011 a confirmat aşteptările. Ar fi trebuit să fie anul revirimentului economic al României şi lucrul ăsta s-a întâmplat. A fost un an relativ calm, de reconstrucţie, în care România a semnalizat partenerilor săi din Europa şi din restul lumii o stabilitate aşezată pe pilonii unui acord de precauţie semnat cu Troika finanţatoare - FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Nu a fost însă un an suficient de spornic pentru românul obişnuit, care nu şi-a refăcut capacitatea de consum, ceea ce s-a reflectat într-un final şi în economie. Un cerc vicios în care angajatorii, fie ei de stat sau privaţi, n-au putut ridica salariile, iar oamenii s-au repliat tăind cheltuieli. Ca atare, creşterea economiei româneşti s-a bizuit aproape exclusiv pe export, deci pe consumul altora. În 2012, apetitul pentru consum al europenilor ar putea scădea dramatic, deoarece se anunţă un an dificil pentru Europa. Ne rămâne deci şansa de a stimula consumul intern, dacă vrem să avem şi în acest an o creştere a economiei. Va fi dificil, însă toată lumea aşteaptă o relaxare a fiscalităţii pe muncă, care s-ar putea produce în primăvara acestui an. Pentru guvern, gestul ar putea conta în jocul electoral, deoarece ar demonstra că nesfârşitele măsuri de austeritate au şi un final fericit.
Din păcate, România va rula în acest an un buget ambiţios, cu alte cuvinte, va avea un spaţiu minimalist pentru cheltuieli. Se va desfăşura sub ochii noştri o demonstraţie a acelei teorii economice potrivit căreia prudenţa şi austeritatea dau roade, adică stabilizează economiile. Stabilitatea unei economii este însă greu perceptibilă în buzunarele mulţimii. Ca atare, s-ar putea instala o oboseală a austerităţii, avertizează analiştii agenţiei de rating Mo
