Multe dintre locuinţele românilor au fost deja sfinţite, un obicei de Bobotează care este marcat cum se cuvine în special la ţară.

Boboteaza, alături de Sfântul Ioan, anunţă oficial sfârşitul sărbătorilor de iarnă. După un Crăciun îmbelşugat şi un Revelion plin de distracţie, ziua de Bobotează reprezintă pentru români momentul în care casele în care tocmai au petrecut sunt stropite cu aghiasmă mare pentru a fi ferite de probleme tot anul.

Deşi sfinţirea acestora ar trebui făcută, conform tradiţiei creştine, în ajunul Bobotezei, numărul mare de locuinţe a făcut ca preoţii să înceapă acest ritual încă din ultimele zile ale lunii decembrie, cum se practică în Cluj-Napoca sau în alte mari oraşe.

Spre deosebire de zonele urbane, acolo unde există destule familii care refuză să le fie sfinţite casele, la ţară nici nu se pune problema de aşa ceva. Tradiţia este păstrată şi în satul Lunca, din judeţul Mureş, acolo unde preotul este aşteptat întotdeauna cu bucurie, iar casa este pregătită şi ea de marea sărbătoare. Încă din seara zilei de 1 ianuarie, încăperile au început să fie puse la punct pentru marele eveniment de a doua zi. Astfel, de la primele ore ale zilei de 2 ianuarie, preotul a pornit din casă în casă pentru a-i binecuvânta pe oameni şi pentru a le sfinţi locuinţele.

Obiceiuri de Bobotează

„Niciodată nu există la noi să nu-l primim pe preot. Doar dacă suntem plecaţi din sat, dar nu se pune problema să-l refuzăm. Suntem bucuroşi că vine, ne pregătim de fiecare dată cum se cuvine, îl aşteptăm cu cozonaci, prăjitură, un pahar de vin, pentru că este un obicei foarte important acesta de a sfinţi casa. Nici nu am auzit pe cineva aici în sat să-l refuze pe domnu' părinte, este un motiv de bucurie pentru noi şi ne va merge bine tot anul în această casă dacă ea este sfinţită", a spus Emilia Moldovan, una dintre localnicele pentru care acest ob