Ca în fiecare an, atunci cînd facem bilanţul, constatăm că am zăbovit prea puţin asupra unor evenimente cu adevărat semnificative. Şi ale căror consecinţe le vom vedea şi în viitor. Iată cîteva dintre evoluţiile europene care ar putea fi trecute în această categorie. Vom vorbi, săptămîna viitoare, despre evenimentele interne.
Doi şefi de guverne din Uniunea Europeană, eliminaţi de colegii lor (dar şi de pieţe) Vă amintiţi zîmbetele ironice pe care şi le-au aruncat preşedintele Sarkozy şi cancelarul Merkel, cînd au fost întrebaţi de ziariştii din Bruxelles despre reformele guvernului Berlusconi? Se întîmpla în preajma summit-ului european din octombrie.
Pentru premierul italian, acela a fost începutul sfîrşitului. Pur şi simplu, partenerii nu mai credeau în el. Reacţia pieţelor a fost imediată şi devastatoare. Randamentul obligaţiunilor italiene a sărit peste 7%, prag considerat imposibil de susţinut. Urmarea este cunoscută.
Pentru premierul grec George Papandreu, momentul fatal a fost anunţul privind organizarea unui referendum, în vederea aprobării acordului privind ştergerea unei părţi din datoria publică a ţării sale. Primită cu nervozitate de către liderii europeni, îndeosebi de către cancelarul Merkel, propunerea a dus la adîncirea crizei din partidul lui Papandreu, care s-a văzut nevoit, în cele din urmă, să demisioneze. Paradoxal, la mijlocul zilei care avea să se termine cu demisia premierului, bursele începuseră să crească pe fondul zvonurilor că guvernul Papandreu va cădea.
DE ACELASI AUTOR Un altfel de sfîrşit al lumii Trei iluzii ale dreptei de pe la noi Oficial, sîntem iar în "zona gri" Ceauşescu şi o campanie obosităÎn locul liderilor politici Berlusconi şi Papandreu, au venit tehnocraţii Mario Monti, respectiv Lucas Papademos, fără vreo schimbare a peisajelor politice din cele două ţări, determinată de votul electoratului (aş
