- Istoric - nr. 923 / 4 Ianuarie, 2012 Cutremuratoarea marturie a Corneliei Costea ...Traznea continua sa arda. Se trageau focuri de arma in toate directiile. Infern! Continuau sa cada cadavre pe tot teritoriul comunei. Actiuni tipice din vremea venirii ungurilor, ca ocupanti, in Pusta! Moartea celor 200 n-a mai venit. S-a produs o minune... Dinspre Poarta Salajului, unde se aflau trupele romane in retragere, a venit un ofiter superior, purtand un drapel alb, care s-a adresat ofiterilor unguri, cerandu-le sa inceteze macelul de la Traznea, sub amenintarea intoarcerii trupelor romane. Ofiterul roman s-a adresat apoi direct celor adunati sa fie impuscati, cerandu-le sa plece spre casele lor. Au venit apoi cativa ofiteri unguri, care au confirmat spusele ofiterului roman. Un general ungur l-a mustrat aspru pe colonelul Akossy: "Cum! Acesti mosnegi, aceste femei si acesti copii din bratele mamelor au putut ataca armata? Trebuie sa va fie rusine pentru cele ce-ati facut. Aceasta e o rusine care va ramane inscrisa pe obrazul armatei maghiare...”. Curaj pentru care onestul general avea sa patimeasca: peste o saptamana a fost scos la pensie, in timp ce criminalul, colonelul Akossy, a iesit triumfator. El urmase fidel linia trasata de Administratia de la Budapesta. In timp ce ziare unguresti si Radio Budapesta continuau sa comunice ca "In seara de 9 septembrie, in comuna Traznea (10 km sud de Zalau), ungurii au executat 20 de romani (!?) si au incendiat jumatate de sat, pentru motivul ca mai multi cetateni ar fi tras cu armele asupra soldatilor unguri, ranind cativa dintre acestia...” Peste o saptamana urma macelul de la Ip, petrecut in noaptea de 13/14 septembrie 1940. Nu se stinsesera nici ecourile tragice ale macelului de la Traznea. O declaratie sadica a subsecretarului de Stat al Ministerului Ungar al Afacerilor Straine era receptionata cu revolta. In ea subsecretarul