Tinerii necăsătoriţi împodobesc pe 5 ianuarie steagul pentru obiceiul din ziua de Bobotează. El va fi purtat prin sat, aducând noroc locuitorilor comunei. Află cum se desfăşoară obiceiul geavrelelor şi ce semnificaţii are această tradiţie, unică în România!
Tinerii necăsătoriţi adună batistele cusute de fetele din comună, cu care împodobesc prăjini de 10-14 metri. „Stegarii sunt tineri necăsătoriţi, serioşi şi cinstiţi, constituiţi în patru cete, reprezentând cele patru sate ale comunei Morteni: Morteni, Branişte, Băjenari şi Florica. Timpul maxim în care ei pot activa în cadrul unei cete este de şapte ani”, explică drd. Adriana Cuciureanu, cercetător ştiinţific la Departamentul Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa.
Cu două săptămâni înainte de sărbătoare, tinerii stabilesc gazda la care se va împodobi steagul. „În ultimii ani, se obişnuieşte ca gazda să fie familia tânărului care este acceptat pentru prima oară ca stegar. În perioada de până la Bobotează, tinerii parcurg satul în lung şi-n lat pentru a strânge geavrelele necesare împodobirii steagului. Unul dintre ei are responsabilitatea obiectelor strânse, ţinându-se o evidenţă pentru a fi înapoiate fetelor şi femeilor care le-au oferit. Batistele sunt cusute peste an de fetele nemăritate, iar bătrânii spun că cele mai harnice, cele care au mai multe batiste, au şanse mari să se căsătoreasca în anul ce tocmai a început”, povesteşte Adriana Cuciureanu.
Steagurile trebuie păzite
Geavrelele sunt legate pe prăjină numai cu ajutorul betelor, lungi de 2-4 metri; în prinderea geavrelelor pe prăjini nu se folosesc cuiele. În vârful prăjinilor se montează o cruce şi un buchet de busuioc. „Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 - 1500 de geavrele, iar legarea acestora de prăjina este făcută doar de cunoscători. Responsab
