Oricât de mare ar fi orgoliul marilor metropole europene, de a mai genera evenimente de interes mondial, treptat, în mod obiectiv, ochii telespectatorilor, de pe bătrânul continent se îndreaptă, din ce în ce mai des, spre evoluţiile politice, cu consecinţe pe plan economic, din Asia.

Un areal pentru care multe cancelarii politice, dar şi redacţiile unor canale media cu pretenţii, nu au la ora actuală decât clişee, bune în veacul trecut, dar ridicole în secolul XXI.

Ce noutăţi aduce asiaticilor anul 2012?

În destule ţări – alegerile. Fiecare dintre acestea generând speranţa depăşirii unor rigidităţi moştenite din vremea încremenirii

în inerţia ostilă schimbărilor majore, de ordin politic, social şi economic. Cele interne favorizând relansarea relaţiilor politice la nivel regional şi global.

Astfel, pe 14 ianuarie a.c. vor avea loc primele alegeri concomitente – prezidenţiale şi parlamentare – din Taiwan. La finalul primului său mandat, de patru ani, energicul preşedinte Ma Ying-jeou, se va confrunta cu doamna Tsai Ing-wen, susţinută de Partidul Democrat Progresist, aceasta fiind adepta distanţării de Beijing şi a consolidării independenţei Taiwanului. Un eşec, în alegeri, al preşedintelui taiwanez în funcţie, considerat un moderat în raporturile bilaterale, ar putea determina măsuri greu de anticipat, ale guvernului Republicii Populare Chineze, contra noului şef al statului, cel sprijinit de opoziţie.

De ce? Ca şi Rusia, China este acum un stat autoritar, aflat în tranziţie de la o echipă conducătoare la alta. Preşedintele Hu Jintao îşi va încheia în acest an mandatul şi nici el, nici succesorul deja desemnat, Xi Jinping, nu îşi pot permite – în viziunea lor – luxul unei toleranţe faţă de un preşedinte taiwanez ce poate avea discursuri deloc defensive, în relaţia cu Beijingul.

O monitorizare atentă a modului în care Beijingul s-