„Sărut mîna nenişorule,
De multe ori am vrut a vă scrie, vrînd a vă întreba chiar din partea nenechi (de cînd m-am îmbolnăvit eu iar de răceală), ce atîta tăcere din partele că n-am primit nici măcar o scrisoare, pînă într-una care a primit-o Grigore, împreună cu a lu neni Ioniţă Caragic. Dar alta n-am mai primit. Şi nene(a)ca era tot tristă că poate iar vei fi bolnav, îşi închipuia ca şi cînd nu ne scriai. Dumneaei a luat frică şi bine ar fi să ne scrii cel puţin o dată pe săptămînă ca să fim toţi liniştiţi. Despre răceala mea a fost. Ce am nu ştiu. Cum vrînd să mă fac bine m-am făcut mai rău, că a venit un doctor turc, Mamat, şi nene(a)ca auzind l-a şi chemat, şi Grigore fiind la Schinteşti, a zis turcul că el mă tămăduieşte, să prinde pe capul lui, fără a-mi da băuturi pe dinăuntru, numai că pune ce ştie el la junghiu şi să-mi taie şi de gălbinare sub buza de sus. Decît zicea că cînd o veni Grigore, de la Schinteşti ca să se tocmească şi pe urmă să să apuce să mă caute, zicînd că cel mult în 20 de zile mă face sănătoasă. Aşa încredinţîndu-ne toţi în el, afară de mine, hotărîră să vină a doa zi cu dohtoriile ce are de pus la junghiu. Cînd veni cu o turtă de bumbac cu spirt şi o tigaie, şi-a pus şi canfor în el şi tocmai după ce să răcise spirtu, şi-l pune la junghiu, şi leagă peste turta de vată. Eu îi spusei că este rece, el zice «nu e nimic că se încălzeşte», dar toată zioa am avut fiori de frig, şi din asta am răcit atît de rău, că unde nu mă ţinea junghiu decît prea puţin mă întărise de nu puteam răsufla. Şi în trei zile şi trei nopţi mă tot păleam cu călduri încît nu mai puteam, dar tot din pălituri mi-a alinat după trei zile şi trei nopţi. Dar de atunci am rămas tot slăbită, negrozavă. Ieri şi azi mă simţescu puţin mai împuternicită.
DE ACELASI AUTOR Cui i-e frică de prostime? Ghearele lungi ale dregătoriilor Despre vrăjitori şi vrăjitoare „S