Pentru a doua oară în câteva zile, specialişti francezi s-au reunit la Ministerul francez al Sănătăţii. În centrul atenţiei sunt din nou implanturile mamare de tip PIP. După ce luna trecută guvernul de la Paris a decis să le recomande tuturor femeilor – 30.000 în Franţa – cărora li s-au implantat astfel de proteze să şi le scoată, acum este studiată cronologia scandalului. Cu alte cuvinte, se caută răspunsul la o întrebare cheie: au reacţionat sau nu la timp autorităţile sanitare din ţară când au aflat de primele cazuri de rupere ale acestor implanturi mamare?

Revine în acest context în dezbatere şi o altă chestiune, de această dată financiară: după ce s-a recomandat înlăturarea protezelor presupus defecte şi înlocuirea lor, se pune întrebarea cine le va fabrica pe cele noi şi cine va plăti operaţiile – 30.000 la număr.

În aşteptarea răspunsurilor la aceste întrebări, Parisul vrea acum să propună o înăsprire a regulilor privind produsele medicale. În opinia liderilor francezi, trebuie deci, înainte de toate, să fie schimbate regulile europene.

Trebuie reamintit că întreprinderea PIP care a fabricat aceste implanturi mamare pe bază de silicon industrial - şi deci cu potenţial nefast sănătăţii omului - a dat faliment în 2010, nu înainte însă de a comercializa respectivele proteze în 65 de ţări din lume. În jur de 300.000 de femei ar purta în lume proteze PIP. În Franţa, printre cele 30.000 de femei cărora le-au fost implantate, 20 au făcut diverse forme de cancer, fără să se demonstreze însă vreo legătură cu respectivele implanturi.

PIP nu se ocupa însă doar de femei. Firma falimenţară a pus pe piaţă şi implanturi pentru bărbaţi: pectorali falşi, implanturi fesiere şi proteze pentru testicule. Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan, în dialog cu Vasile Damian despre modificarea regulilor europene

Pentru a doua oară în câ