Revolutiile arabe au fost evenimente majore ale anului trecut. Dar revolutiile arabe reunite sub numele comun de "primavara araba", sunt departe de final.
Ben Ali (presedintele Tunisiei), Mubarak si Gaddafi sunt de domeniul trecutului, dar tensiunile raman la cote maxime in Siria, in Yemen si nu doar aici, scrie L'express.
Dupa o luna de revolte, in 14 ianuarie 2011, Ben Ali, presedintele Tunisiei, s-a refugiat in Arabia Saudita. La repetatele cereri de extradare formulate de Tunisia, Arabia Saudita ramane surda. Revolutia Iasomiei, asa cum a fost numita actiunea de protest din Tunisia, a dechis seria actiunilor din lumea araba.
In 11 februarie, presedintele Mubarak isi anunta demisia, dupa 30 de ani de dictatura. Egiptenii incepeau atunci un lung proces de democratizare, care se dovedeste acum, la aproape un an, extrem de dificil. In prezent, in Egipt puterea este in mainile armatei, iar revoltele continua.
Sfarsitul lui Gadaffi, contestat inca din februarie anul trecut, s-a produs in 20 octombrie, dupa 42 de ani de domnie. Circumstantele in care acesta a fost prins si ucis sunt neclare, dar foarte putini sunt cei care mai sunt interesati de aceasta.
Dupa caderea celor trei dictatori, toata lumea s-a intrebat cine urmeaza. Locul patru este inca disputat intre presedintele Assad al Siriei si presedintele Saleh din Yemen. Bashar al-Assad incearca, inca, sa calmeze revoltele. Din ce in ce mai izolat pe plan international, acesta refuza sa predea puterea in ciuda violentelor. Conform ONU, in Siria au murit cel putin 3.500 de oameni.
Presedintele Yemenului a incercat sa se mentina la putere lansand tot felul de promisiuni de democratizare a tarii. In final, acesta a semnat un acord cu Opozitia, pentru un transfer pasnic al puterii, retragandu-se din "motive medicale" in Arabia
