Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României se întruneşte joi în prima şedinţă a anului pentru a stabili dacă va modifica sau nu nivelul dobânzii cheie. Argumente în acest sens există, spune la RFI analistul economic Dan Popa, cu toate că scăderea nivelului dobânzii cheie nu are mereu ca efect şi reducerea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor de către băncile comerciale.

Ne putem aştepta la o reducere a dobânzii cheie?

Dan Popa: Datele arată că BNR are argumente suficiente pentru a coborî măcar cu 0,25 puncte procentuale nivelul actual al dobânzii cheie. Aceste argumente ar fi că o reducere ar însemna stimularea cererii de credit, ar consolida un trend de scădere al dobânzilor bancare, ar îmbunătăţi sentimentul investitorilor străini faţă de climatul economic – aceştia ar vedea că suntem într-o poziţie destul de bună şi ar putea să îşi mărească expunerea pe România. De asemenea, reducerea ar da o mână de ajutor finanţelor, ca să nu mai vorbim de faptul că ar preîntâmpina o apreciere a monedei naţionale. Nu în ultimul rând, ar putea ajuta la stimularea investiţiilor şi a consumului.

Trebuie spus însă că, de-a lungul timpului, reducerea dobânzii cheie a BNR nu s-a regăsit întotdeauna în reducerea dobânzilor pe care băncile comerciale le practică. De regulă, când BNR micşorează dobânda, băncile comerciale micşorează la rândul lor dobânda, însă mult mai lent, iar când BNR urcă dobânda, o urcă şi băncile, într-un ritm foarte accelerat.

Avem şi un exemplu recent: în februarie 2009, BNR a redus dobânda cheie cu 0,25 procente. În următoarele trei luni, băncile au scumpit creditele pentru IMM-uri pe termen de maximum cinci ani, în medie, cu un procent.

Dan Popa: Asta ţine foarte mult de poziţia pe care o au băncile. Discutăm aici de dobânzi medii. Vor fi bănci care vor copia semnalul dat de Banca Naţională, în vrem