Virgil Drăghici este conferenţiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universităţii Babeş Bolyai şi unul din cei mai buni logicieni din ţară la ora actuală. Traducerile sale şi studiile sale de logică matematică sunt recunoscute ca fiind de o deosebită importanţă pentru acest domeniu de cercetare. Preocuparea sa majoră în logică este legată însă de opera logicianului Kurt Gödel şi în mod special de teoremele de incompletitudine şi de fenomenul indecidabilităţii.

Legat de această temă, Virgil Drăghici a publicat recent o traducere din Wolfgang Stegmüller. Lucrarea se numeşte „Incompletitudine şi indecidabilitate - rezultatele meta-matematice ale lui Gödel, Church, Kleene, Rosser şi semnificaţia lor epistemologică" şi conţine un amplu studiu introductiv al profesorului clujean, studiu care contribuie la înţelegerea mai profundă a teoremelor lui Gödel.

Volumul este o investigaţie a unei mari descoperiri în domeniul logico-matematic cu implicaţii filosofice profunde. E vorba despre fenomenul gödelian al incompletitudinii. Informal exprimat, un sistem logic este incomplet dacă există o formulă a sistemului adevarată şi nedecidabilă (adică nici formula şi nici negaţia ei nu sunt demonstrabile) în sistemul respectiv.

Acest fenomen a făcut carieră prin dezvoltări logico-mateamtice ulterioare cercetărilor gödeliene, prin operele logicienilor Church, Kleene şi Rosser. „Filosofic ideea de incompletitudine figurează înainte de toate în două argumente remarcabile: argumentul Lucas- Penrose şi în teza «Meaning is use», cea din urmă expresie însemnând că semnificaţia unei expresii este dată de folosirea ei în limbă.

Incompletitudinea, intuitiv exprimată, denotă ideea imposibilităţii unei descrieri formale şi complete a realităţii, în primul rând a realităţii matematice. Prin teoremele lui Gödel rămâne de fiecare dată un «rest» semnificativ, o propoziţie