Sovieticii i-au dus în gulag pe parlamentarii din Sfatul Ţării care au votat unirea Basarabiei la 27 martie 1918, în timp ce românii i-au judecat pe aleşii din Sovietul Suprem al RSSM, în stare de libertate.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, între Prut şi Nistru au activat două organe legislative. În toamna anului 1917 a fost ales Sfatul Ţării, iar la 12 ianuarie 1941 locuitorii RSS Moldoveneşti şi-au votat reprezentanţii în nou creatul organ legislativ de tip sovietic. Soarta deputaţilor din Sfatul Ţării şi a celor din Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a fost diferită.
„În atmosferă de sărbătoare", cum era obişnuit să se scrie la acea vreme, la 12 ianuarie 1941, locuitorii RSS Moldoveneşti şi-au ales reprezentanţii în Sovietul Suprem al noii republici-surori. Rezultatele „alegerilor" erau cunoscute dinainte: 99,99% dintre locuitorii RSSM şi-au dat votul pentru „Blocul comuniştilor şi a celor fără de partid".
„Aleşii poporului" nu au avut timp pentru muncă. În cele câteva luni până la începerea operaţiunilor militare la Prut, ei s-au implicat activ în naţionalizări, au participat la deportarea „chiaburilor" în Siberia, la închiderea sau profanarea bisericilor, au făcut propagandă comunistă, au confiscat averi, au mobilizat forţe şi au rechiziţionat alimente şi animale pentru Armata Roşie etc.
După 22 iunie 1941, cea mai mare parte din deputaţii RSSM s-au retras peste Nistru împreună cu Armata Roşie. Din dosarele aflate în Depozitul Special al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova am identificat 11 deputaţi care au rămas aici după operaţiunile de eliberare a Basarabiei. Nu a fost o problemă pentru autorităţile române să identifice activiştii sovietici şi să-i dea pe mâna justiţiei.
Vezi aici GALERIA FOTO cu alegerile din RSS Moldovenească
AU FOST ŞI CAZURI DE ACHITARE
Conform dosarel