Prezent încă de la primele ore ale dimineţii în curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi la slujba specială de Bobotează, prea fericitul Ferdinand Stănescu, bulibaşa ţiganilor din Ciurea - a doua localitate cu populaţie preponderent romă (după Grajduri) din Iaşi s-a dovedit a fi exponentul unei noi mode la ţiganii din România.
Spilcuit, la patru ace, înalt prea mediatizatul Ferdinand Stănescu de Ciurea purta o căciulă de oaie neagră. O căciulă înaltă, tare înaltă! De parcă ajungea la cer dacă o priveai de aproape. Omul a dat de înţeles că se respectă, mai ales în ocazii din "acestea deosebite”, de Bobotează, sărbătoare în care tot romul trebuie să se spele de păcate, cu sau fără aghezmă.
"Ce să mai fie prin comunitate, nimic deosebit. Sărbători frumoase şi bogate, cu distracţie mare şi cheltuială pe măsură. Paisprezece porci am tăiat de sărbători”, a spus Ferdinand Stănescu. Bulibaşa nu a stat până la final. Plictisit, şi-a chemat valeţii şi a demarat în trombă.
Prezent încă de la primele ore ale dimineţii în curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi la slujba specială de Bobotează, prea fericitul Ferdinand Stănescu, bulibaşa ţiganilor din Ciurea - a doua localitate cu populaţie preponderent romă (după Grajduri) din Iaşi s-a dovedit a fi exponentul unei noi mode la ţiganii din România.
Spilcuit, la patru ace, înalt prea mediatizatul Ferdinand Stănescu de Ciurea purta o căciulă de oaie neagră. O căciulă înaltă, tare înaltă! De parcă ajungea la cer dacă o priveai de aproape. Omul a dat de înţeles că se respectă, mai ales în ocazii din "acestea deosebite”, de Bobotează, sărbătoare în care tot romul trebuie să se spele de păcate, cu sau fără aghezmă.
"Ce să mai fie prin comunitate, nimic deosebit. Sărbători frumoase şi bogate, cu distracţie mare şi cheltuială pe măsură. Paisprezece porci am tăiat de sărbători”, a spus Ferdinand Stănescu. Buli
