Vineri, 6 ianuarie, credinciosii ortodocsi, catolici si greco-catolici sarbatoresc Boboteaza sau Botezul Domnului, ultima zi din ciclul Sarbatorilor de iarna, dedicata sfintirii apelor. Pe malul raurilor sau in fata bisericilor, preotii oficiaza slujba de sfintire a apei, in amintirea botezului primit de Iisus Hristos in apele Iordanului.
Este singura zi din an in care se savarseste Agheazma mare, in amintirea botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Agheazma mare se savarseste si in ajunul Bobotezei, cu mai putina solemnitate, insa, si este folosita de preotul care umbla din casa in casa cu crucea in mana, si stropeste din varful unui manunchi de busuioc, atat locuinta, cat si pe toti membrii familiei.
Apei sfintite de Boboteaza i se spune Agheasma mare, pentru ca are o putere deosebita, fiind sfintita printr-o dubla epicleza, iar sfintirea are loc in chiar ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in apa Iordanului.
De aceea, si slujba Agheasmei mari este mai dezvoltata si mai solemna ca la Agheasma mica, iar cantarile si rugaciunile din cursul ei pomenesc si proslavesc indeosebi Botezul Domnului in apele Iordanului. In timpul slujbei de sfintire, preotul se roaga:
"Si-i da ei (apei) harul izbavirii si binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe dansa izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartare a puterilor celor potrivnice, plina de putere ingereasca. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta...".
Iar la sfarsitul slujbei, preotul afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa, cantand troparul Praznicului: "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..." De aceea, Agheasma mare
