În Franţa, clasa politică îşi dispută simbolul Ioanei d'Arc într-un moment cu miză electorală. Preşedintele Nicolas Sarkozy pare decis să nu lase imaginea Ioanei d'Arc în custodia politică a extremei drepte.

Matei Vişniec:

În urmă cu 600 de ani, pe 6 ianuarie 1412 se năştea la Domrémy, în estul Franţei, Jeanne d'Arc, sau Ioana d'Arc. Ea urma să devină un personaj cheie al războiului de 100 de ani şi să simbolizeze renaşterea Franţei după această teribilă perioadă. Arsă pe rug de englezi în 1431, uitată într-o primă fază după moartea sa, redescoperită de scriitorii romantici şi de istorici, reabilitată apoi şi canonizată în secolul al XX-lea, Ioana d'Arc continuă să-i obsedeze pe francezi. Mii de cărţi au fost scrise în legătură cu ea şi cu destinul ei, precum şi sute romane şi de piese de teatru. În prezent, circulă toate speculaţiile posibile: de la cele potrivit cărora ea n-ar fi fost decât o invenţie a curţii regale franceze, până la cele potrivit cărora Dumnezeu însuşi ar fi trimis-o pe Pământ ca să salveze Franţa catolică...

Încă din secolul al XIX-lea, mişcarea de extremă dreapta din Franţa - Acţiunea Franceză - a transformat-o pe Ioana d'Arc în emblemă politică. De mai bine de 20 de ani, Frontul Naţional face acelaşi lucru şi, în fiecare an, pe data de 1 mai, îi dedică o ceremonie care se încheie cu un discurs la statuia lui Jeanne d'Arc din fata Palatului Tuilleries.

Iată însă că preşedintele Nicolas Sarkozy pare decis să nu lase imaginea Ioanei d'Arc exclusiv în custodia politică a extremei drepte, de unde şi deplasarea sa de vineri în satul în care s-a născut Jeanne d'Arc pentru a-i omagia memoria. Nicolas Sarkozy a declarat în mai multe rânduri că "Jeanne d'Arc înseamnă Franţa" şi că nu poate fi admisă "confiscarea imaginii ei de către extrema dreaptă". Într-un moment în care mai sunt însă 106 zile până la alegerile prezidenţi