Dacă la noi e Bobotează, fraţii de la sud de Dunăre se pregătesc de marea veste a Naşterii Domnului. Sârbii, dar şi românii de dincolo de Dunăre sărbătoresc, mâine, Crăciunul pe rit vechi.

În localităţile Kladovo, Mala Vrbica (Vârbiţa Mică) sau Kostol, petrecerea va începe încă din această seară şi va ţine trei zile.

După ce vor colinda toată ziua, ca după datină, seara de Ajun îi va găsi pe localnicii din Kostol, de exemplu, la biserică. Cât timp femeile şi copiii vor asculta liturghia, cei mai vârstnici dintre bărbaţi vor încinge focul sub ceaune cu ţuică, vin şi ceai.

Odată cu săvârşirea liturghiei, credincioşii- împreună cu preotul satului- vor aprinde în curte crengi de stejar, simbolizând focul făcut pentru a încălzi ieslea Mântuitorului. “În ziua de Ajun, în fiecare sat, se pleacă cu popa în pădure după lemne de stejar şi sunt aduse în biserică.

Se sfinţeşte şi se duce şi acasă. Unii le ard în ziua de Crăciun, dar unii le ars în Ajun. Se zice că aşa l-au făcut pe Domnul Cristos au rupt crengi din pădure şi au făcut focul de l-au încălzit pe Domnul Cristos”, ne-a spus Dragisa Srbulovic.

Scânteile focului simbolizează banii din anul următor

Şi tot tradiţia spune că numărul scânteilor produse de foc le va aduce copiilor bani şi bucurii în anul ce urmează. “Se spune câte scântei în oborul bisericii, atâţia bani, noroc şi bucurii la copii. Sunt foarte mulţi români care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.” adaugă, la rândul său, Tihan Matasarevic.

Şi pentru că se bucură de Naşterea Domnului, cu toţii vor întinde apoi, în curtea bisericii, o masă plină cu bucate de post şi vor juca şi câteva hore, alături de lăutari aduşi special pentru această seară.

În tot acest timp, acasă la foc mic se prepară sărmăluţe şi alte bunătăţi pentru petrecerea de a doua zi.