Ideea unirii pe apă a \"inimii\" Moldovei cu suburbiile Bucureştiului a apărut în urmă cu exact un secol, a fost pusă în practică de Ceauşescu şi abandonată după Revoluţie. S-ar putea relua din 2013.

Mega-canalul de irigaţii care ar lega zona Snagovului de Siret a fost trecut de guvern pe lista investiţiilor ce vor fi realizate în parteneriat privat din 2013.

Suma necesară terminării canalului s-ar ridica la peste un miliard de euro, iar lucrarea hidrotehnică ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a României cu peste 10 la sută, ar împiedica inundaţiile din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement, permiţând plimbări pe apă pentru bucureşteni, şi nu numai, până în Vrancea.

Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului Alexandru Davidescu. În 1986 Ceauşescu a decis începerea lucrărilor.

Astfel, se făcea legătura, pe o distanţă de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi lacul Dridu, localitatea aflată în judeţul Ialomiţa (în zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).

Termenul de finalizare era 1995. A venit Revoluţia şi nu s-au mai alocat bani decât cu ţârâita. După 25 de ani, Guvernul a trecut proiectul pe lista investiţiilor prioritare de infrastructură realizate în parteneriat public-privat începând cu 2013. Până atunci se caută investitori.

50 de km din 198 începuţi, doar 5 km finalizaţi

Suma necesară pentru finalizarea canalului se ridică la peste un miliard de euro, din care 510 milioane ar reprezenta doar amenjarea reţelei de irigaţii. "Au fost începuţi 50 de kilometri din cei 198 ai proiectului şi doar 5,7 kilometri au fost finalizaţi.

Ritmul lucrărilor a fost dictat de bugetul anual alocat", ne-a explicat Dumitru Fodoreanu, directorul firmei de construcţii Sibarex – antreprenorul proiectului.

Finanţare de drum judeţean, mai important