Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă, prof. univ. dr Ioan Scurtu, publica la sfârşitul anului trecut, pe site-ul personal (www.ioanscurtu.ro), o analiză intitulată "Reorganizarea administrativ-teritorială. Expresie a crizei economice şi politice din România". Pornind de la planurile actualei puteri de reorganizare a ţării, profesorul Ioan Scurtu prezintă în această analiză iniţiative similare din perioada interbelică şi motivele ce au stat în spatele lor.
"Insistenţa şi intransigenţa unor politicieni privind necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României, prin crearea altor structuri, diferite de cele tradiţionale – comuna şi judeţul – mi-au adus în memorie alte asemenea atitudini dintr-un trecut nu foarte îndepărtat.
Iar comparaţiile sunt pline de semnificaţie. Trăsătura lor comună este aceea că au fost iniţiate în timpul unor crize (economice, politice, morale), constituind un important factor de diversiune, adică de distragere a atenţiei populaţiei de la problemele grave cu care aceasta se confruntă, oferindu-i un subiect de care să se pasioneze, având în vedere că o reorganizare administrativ-teritorială afectează, într-un fel sau altul, viaţa fiecărui cetăţean. Propunerile au fost prezentate, de fiecare dată, ca vizând o apropiere a instituţiilor administrative de cetăţeni şi creşterea autonomiei locale, pentru rezolvarea mai rapidă a problemelor cu care populaţia se confrunta. De fiecare dată, s-a insistat pe depolitizarea administraţiei şi pe promovarea în posturile de conducere a unor profesionişti, oameni integri şi incoruptibili.
O primă iniţiativă majoră de reorganizare a ţării a aparţinut guvernului naţional-ţărănist condus de Iuliu Maniu / Foto: Agerpres În 1929 se înfiinţează Directoratele Ministeriale
O primă iniţiativă majoră a aparţinut guve
