Modalitatea de evaluare a sărăciei îi face pe mulţi să afirme că „săracii“ greci nu sunt chiar atât de săraci. În plus, indolenţa grecilor şi înclinarea lor către evaziune au devenit laitmotive în tensiunile şi disputele politice încă de la începutul crizei euro. Însă o treime dintre greci trăiesc sub pragul sărăciei, numărul de copii abandonaţi a crescut semnificativ, la fel şi cel al utilizatorilor de droguri şi al celor care practică prostituţia şi, odată cu ele, numărul de greci infectaţi cu HIV.

De la cazuri de nou-născuţi lăsaţi pe treptele clinicilor şi până la copii abandonaţi la instituţii caritabileşi daţi în plasament, eforturile statului de a-şi achita datoriile încep să aibă proporţii dramatice, chiar dacă oficialii eleni insistă că strânsul curelei va consolida economia greacă, cea mai neperformantă din UE.

Împinse de sărăcie, peste 500 de familii au cerut recent ca fiii lor să fie preluaţi de instituţiile organizaţiei de caritate SOS Satele Copiilor, potrivit cotidianului elen „Kathimerini“. Un copil a fost lăsat la creşă cu mesajul: „N-am să mă întorc după Anna. Nu am bani, nu o pot creşte. Îmi pare rău. Mama ei“.

Jurnaliştii cotidianului britanic „The Guardian“ au mers în Grecia, unde au descoperit o situaţie cu adevărat dramatică.

Chiar şi înainte de izbucnirea crizei, lui Dimitris Gasparinatos din Patras îi era greu să asigure traiul celor şase fii, patru fiice şi soţiei dintr-un salariu de 960 de euro şi ajutor de şomaj de 460 de euro (acordat o dată la două luni).

CITEŞTE ŞI

VIDEO Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

Supradoza de austeritate trimite Grecia în al patrulea an de criză

Grecia a intrat pentru prima dată în faliment în secolul 4 î.e.n.

Faţa nevăzută a crizei: numărul de greci cu HIV creşte dramatic

Grecia: un an de austeritate