Decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 5,75%, motivată de dina­mica şi perspectivele de scădere ale inflaţiei, relevă încer­ca­rea băncii centrale de a impulsiona ce­re­rea internă şi creditarea, însă analiştii sunt sceptici că dobânzile la credite vor scădea şi anticipează un impact neutru al deciziei asupra cursului de schimb.

Banca centrală a amintit în co­mu­ni­catul transmis ieri după şedinţa de po­litică monetară că, în pofida unei uşoare acce­lerări în ultimele luni, creşterea în ter­meni anuali a creditului acordat sec­to­rului privat, în principal a împru­mutu­ri­lor în lei, rămâne relativ modestă, in­clu­siv pe fondul accentuării percepţiilor de risc legate de evoluţia sectorului bancar european.

"Este important că BNR dă sem­na­lul de reducere a dobânzilor printr-un ci­clu de reducere a dobânzii de politică mo­netară. În mod normal, acest ciclu de re­du­cere a dobânzii de politică mone­ta­ră ar trebui să imprime o ten­din­ţă de scădere a dobânzilor la creditele şi de­pozitele în lei, făcând astfel mai atrac­tiv creditul în lei, mai ales în contextul în care resursele de finanţare în valută au de­venit mai scumpe şi mai greu ac­ce­sibile", a comentat Ionuţ Dumitru, eco­nomistul-şef al Raiffeisen Bank.

Creditul neguvernamental a înre­gis­trat, la sfârşitul lunii noiembrie, o creş­te­re anuală de 7,6% (4,1% în termeni reali), pe seama majorării cu 5,8% a com­po­nentei în lei (2,3% în termeni re­ali) şi cu 8,7% a componentei în valută ex­pri­mată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 7%).

În comunicatul BNR nu mai apar referiri la dobânzile practicate de băn­ci­le co­mer­ciale spre deosebire de co­mu­ni­ca­tul din luna noiembrie, când BNR spu­nea ex­plicit că se aşteaptă ca ajusta­rea trep­ta­tă a con­di­ţiilor moneta­re reale în sens larg "să se re­flecte în nivelul do­bânz­ilor prac­ticate la cre­ditele acorda