Astrofizicianul britanic Stephen Hawking, căruia medicii i-au spus că mai are puţin timp de trăit, după ce l-au diagnosticat, la 21 de ani, cu o maladie neuronală degenerativă, va împlini duminică vârsta de 70 de ani, după o viaţă consacrată descifrării misterelor Universului, informează AFP.

Stephen Hawking, al cărui bestseller "Scurtă istorie a timpului", publicat în 1988, s-a vândut în milioane de exemplare, nu este însă naiv: "Sunt sigur de faptul că handicapul meu a avut o anumită legătură cu celebritatea mea", a declarat savantul pe site-ul său.

"Oamenii sunt fascinaţi de contrastul dintre capacităţile mele fizice foarte limitate şi natura extrem de vastă a universului pe care îl studiez", a adăugat astrofizicianul britanic, imobilizat într-un scaun cu rotile şi care poate să se exprime doar cu ajutorul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise "din ce în ce mai neîndemânatic" şi cădea "de multe ori aparent fără niciun motiv".

După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. "Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc", îşi aminteşte Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani.

Scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig - se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a ace