Uniunea Europeană, presa din întreaga Europă şi în special cea din Franţa a urmărit cu mare atenţie săptămâna aceasta evenimentele din Ungaria, unde guvernul este acuzat de derivă totalitară şi unde opoziţia şi societatea civilă nu rămân însă pasive.

Corespondentul RFI la Budapesta, Laszlo Bihary:

Evenimentele se precipită la Budapesta: totul a început cu declaraţia categorică a ministrului fără portofoliu, Tamas Fellegi, potrivit căreia ar fi primit mandat din partea premierului Viktor Orban să negocieze cu FMI şi Uniunea Europeană un acord stand-by, ceea ce constituie de fapt o capitulare faţă de poziţia anterioară a creditului de tip preventiv. A urmat reuniunea de criză dintre premierul Orban şi preşedintele Băncii Naţionale, Andras Simor, după care premierul a declarat că susţine întru totul politica monetară a băncii şi că nu doreşte să se atingă de rezervele monetare, ceea ce iarăşi reprezintă o cotitură radicală în războiul nedeclarat al guvernului purtat contra Băncii Naţionale. În acest context, pieţele s-au calmat întrucâtva, cursul forintului a început să-şi revină, iar randamentele şi primele de asigurare ale obligaţiunilor de stat au început să scadă.

Schimbarea a fost provocată de degringolada monedei naţionale şi de ascensiunea vertiginoasă a randamentelor şi primelor de asigurare ale obligaţiunilor guvernamentale. Pe piaţă s-a instaurat panica, indicele bursei de valori a scăzut dramatic, au venit informaţii repetate despre mulţimea de cetăţeni maghiari care şi-au deschis conturi în Austria şi Slovacia pentru a-şi pune în siguranţă economiile, la casele de schimb tranzacţiile s-au triplat, populaţia şi întreprinderile schimbându-şi forinţii în euro sau franci elveţieni. Dar situaţia rămâne în continuare fluidă, incertitudini serioase planează asupra obţinerii creditului care, în ciuda afirmaţiilor lui Orban că ţara se poate fi