Membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi-au ales vineri preşedintele şi vicepreşedintele - Alina Ghica şi Oana Hăaineală. Aceste alegeri sunt importante prin prisma reformelor mult aşteptate în justiţie.
Cele două magistrate alese în funcţiile de conducere şi reprezentare vor avea de ales între a continua reformele începute cu mare greutate de fosta conducere sau să se întoarcă la practcile tandemului Dan Lupaşcu-Lidia Bărbulescu, din anturajul cărora face parte Alina Ghica. Aceştia s-au opus reformelor şi i-au protejat pe magistraţii corupţi.
În contextul alegerilor, RL a realizat interviuri cu doi dintre potenţialii candidaţi la preşedinţia CSM: Alexandru Şerban (CITEŞTE AICI INTERVIUL) şi Mona Pivniceru (CITEŞTE AICI INTERVIUL). În anul 2011, preşedintele Horaţius Dumbravă (judecător) a fost identificat ca reformistul care vrea o justiţie curată, încercând să impună principii de moralitate (ex.: judecătorii anchetaţi să fie suspendaţi din funcţii, cei condamnaţi să nu mai beneficieze de pensiile speciale etc.). Când a fost vorba însă de schimbări esenţiale, precum schimbarea legislaţiei referitoare la prezumarea licită a averilor sau promovările la Înalta Curte pe bază de concurs cu probe scrise, Dumbravă a acţionat mai degrabă ca un antireformist. Mai precis, preşedintele CSM a furnizat argumente pentru ca instanţa Curţii Constituţionale să nu permită obligativitatea, prin lege, de a demonstra cu documente legalitatea provenienţei averilor (ex.: plata impozitelor pe veniturile obţinute etc.). De asemenea, a cultivat promovări la Înalta Curte numai pe bază de interviu, procedeu pe care l-a criticat în 2010, în campania sa pentru alegerea în CSM.
Vicepreşedintele George Bălan (procuror) a fost clar antireformist şi agresiv împotriva DNA. Mai mult, şi-a ales un controversat consilier personal - Marcel Sâmpetru, fost procuror gene
