Nu aș vrea sa intru într-o polemică cu Alin Fumurescu, care abordează lucrurile din perspectiva individului care își dorește drepturi și libertăți. Eu privesc din perspectiva unei istorii de zeci de mii de ani și care cuprinde populații foarte mari. Nu aș vrea să-mi schimb unghiul de vedere, așa că prefer să-i răspund prin acest text al meu mai vechi, care se găsește și pe constantincretan.wordpress.com.
OMUL PALEOLITIC NORDIC A FOST MAI INTELIGENT DECIT OMUL ACTUAL
Am demonstrat deja, pe două căi independente, afirmaţia de mai sus, în două din textele precedente, care poartă acelaşi titlu. Aici voi da o a treia demonstraţie, complet diferită de primele două, a faptului că degradarea genetică a inteligenţei umane începe cel mai tîrziu în neolitic, nu abia în epoca revoluţiei industriale. Agricultura a dus la înmulţirea oamenilor, dar preţul plătit pentru acest cîştig cantitativ a fost o pierdere calitativă, scăderea inteligenţei.
Dacă privim o hartă a distribuţiei IQ-ului în Europa şi în zonele învecinate şi o hartă a expansiunii neoliticului, nu poate să nu ne sară în ochi faptul că există o legătură evidentă între nivelul inteligenţei actuale şi istoria trecerii la agricultură şi sedentarism: în zonele care au intrat mai repede în neolitic (Orientul Mijlociu) IQ-ul este undeva la 80, în regiunile care au adoptat ultimele agricultura (Europa de Nord) IQ-ul este cam 100, iar în regiunile care au trecut la sedentarism într-o fază intermediară (Europa de Sud) IQ-ul are o valoare intermediară, în jur de 90.
Dacă privim şi o hartă a haplogrupurilor y-DNA din Europa, constatăm că IQ-ul e cel mai mare acolo unde există şi cele mai mare proporţii de R1a şi R1b (indoeuropeni veniţi în epoca bronzului) şi de N1c1 (populaţii uralice). Indoeuropenii erau păstori nomazi, iar uralicii erau vînători. Ambele moduri de viaţă asigurau o mai mare presiun
