LUPTĂ CU BOALA. Astrofizicianul Hawking e paralizat complet de peste 45 de ani şi comunică prin intermediul unor aparate. E renumit pentru cercetările sale şi a contrazis doctorii, care i-au dat doar câţiva ani de trăit. Sursa: Foto: Reuters
Se spune despre el că ar avea una dintre cele mai sclipitoare minţi ale planetei. E modest şi crede că celebritatea sa are o anumită legătură şi cu handicapul lui. Chiar dacă e captiv în propriul trup, paralizat, Stephen Hawking va împlini, mâine, 70 de ani.
Scleroza lateral amiotrofică, o boală necruţătoare, i-a atacat muşchii şi l-a blocat într-un scaun cu rotile. Nu poate mişca decât foarte puţin muşchii feţei şi un deget de la mâna dreaptă. Asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai renumiţi astrofizicieni.
"În viaţă există o sumedenie de lucruri pe care merită să le faci"
Vestea teribilă că suferă de scleroză amiotrofică nu l-a afectat. După ce a aflat diagnosticul, a elaborat un model matematic asupra originii şi evoluţiei universului în exapansiune, din momentul "Big Bang", şi a realizat un studiu despre relaţia dintre "găurile negre" din univers şi termodinamică.
"Când stai faţă în faţă cu posibilitatea de a muri, îţi dai seama că merită să trăieşti şi că există o sumedenie de lucruri pe care merită să le faci", a declarat astrofizicianul la una dintre conferinţele sale. Declaraţiile lui au stârnit oameni de ştiinţă şi personalităţi din întreaga lume. Vorbele sale au ajuns chiar şi în România, iar Vadim Tudor l-a pus într-un top al oamenilor enervanţi, pentru că într-o teorie de-a sa susţinea că nu ar exista viaţa de apoi.
Prima şcoală, de fete
Stephen Hawking s-a născut în 1942, la fix 300 de ani de la dispariţia lui Galileo Galilei. Tatăl său, dr. Frank Hawking, era cercetător în biologie, iar mama sa - politician. În familie mai erau două surori, Philippa şi Mary, şi Edwa
