Olanda începe să alunece pe panta naţionalistă, urmând exemplul Ungariei.
Nu e tocmai o fericire să fii astăzi est-european în Olanda. Poliţia olandeză începe anul în forţă şi caută să stabilească dacă românii, bulgarii sau polonezii care au rămas fără locuri de muncă sunt cumva cei mai numeroşi printre infractori.
Dar sunt esticii o problemă pentru Olanda? Numărul românilor şi bulgarilor nici măcar nu este menţionat în statisticile Eurostat, altfel decât la „şi alţii", în timp ce polonezii ar fi vreo 45.000. Aşa că răspunsul ar trebui căutat mai degrabă în atitudinea europeană a guvernului olandez decât în realităţile ţării. Olanda începe să alunece pe panta naţionalistă urmând, într-un fel, exemplul mult mai viguros al Ungariei. Spre deosebire de Ungaria, însă, guvernul Olandei nu se bazează pe majoritatea de două treimi, care îi permite lui Viktor Orban să facă ce doreşte.
Cabinetul de la Haga, format din liberali şi creştin-democraţi (cu premierul Mark Rutte, liberal) ,nu ar supravieţui fără sprijinul parlamentar al Partidului Libertăţii, naţionalist şi eurosceptic. Şi tocmai aici este problema. Căci liberalii şi creştin-democraţii trebuie să le facă pe plac naţionaliştilor, transformându-i pe est-europeni în ţapi ispăşitori pentru criză. Liderii Partidului Libertăţii nu se sfiesc să spună că ar da afară România şi Bulgaria din UE, chiar de mâine. Şi poate că liberalii şi creştin-democraţii le-ar face hatârul, dacă legal şi tehnic ar fi posibil. Deocamdată, pot doar să ţină cele două ţări de la Dunăre afară din spaţiul Schengen.
Şi atunci, să fie est-europenii problema? Sau mai curând tentaţia Olandei de a pune frână construcţiei europene? Şi nu printr-o voinţă naţională, ci la presiunea unui partid minoritar, care ţine guvernul în şah.
Mulţi fac o paralelă între criza de acum şi întunecaţii ani '30 ai Europei. Dar, aşa cum oamenii c
