Băncile străine prezente în România vor acorda din ce în ce mai puţine credite în condiţiile în care criza datoriilor suverane le creează coşmaruri în ţările de origine.
Totul începea la sfârşitul anului trecut, când preşedintele Traian Băsescu ataca explicit băncile străine care au expunere în România. „Vreau să nu fim în situaţia de a le aduce aminte partenerilor europeni cât au condiţionat intrarea în UE de privatizarea sistemului bancar. Aţi obţinut profituri uriaşe, iar azi, dacă vă pregătiţi să lăsaţi România nefinanţată în perioada de criză, o vom considera lipsă de fair play." Un mesaj care echivala cu o declaraţie de război. De unde atâta încrâncenare?
Semnal alarmant
Preşedintele nu a făcut altceva decât să reacţioneze la mai multe semnale ale bancherilor europeni (este vorba în special de Banca Centrală a Austriei) privind reducerea expunerii pe pieţele din Europa de Est - inclusiv în România. De fapt, băncile europene au lăsat de înţeles că vor credita tot mai puţin economia românească în perioada următoare.
Un semnal alarmant, dat fiind faptul că instituţiile de credit cu capital străin deţin peste 80% din piaţa bancară autohtonă. Şi apropo de Austria, băncile din această ţară au poziţie dominantă în România, cu bănci precum Erste Bank (acţionar majoritar la BCR) şi grupul Raiffeisen.
Nimic personal, până la urmă. Creditorii europeni, chiar dacă ar dovedi lipsă de fair play, nu au ceva anume cu noi, românii, sau, într-un sens mai larg, cu noi, est-europenii. Este posibil să lase economia locală subfinanţată (ne referim şi la stat, şi la companiile private) pentru că nu le merge deloc bine la ei acasă, în vestul continentului. Inutil să vă amintim de criza datoriilor suverane care a zguduit pieţele financiare în ultimii doi ani.
De-a lungul anului trecut, 90 de bănci europene au fost supuse testelor de stres, adică li
