Nu au nevoie de acel lucru, îşi permit să îl cumpere, dar nu se pot abţine să îl sustragă. Medicii psihiatri fac portretul robot al cleptomanului, care foarte rar se vindecă. Sursa: Foto: Shutterstock

Cleptomania este o afecţiune psihică neobişnuită care rareori ajunge să fie diagnosticată şi tratată. "Mania de a fura este o problemă de control al impulsurilor, similară cu jocul patologic, consumul abuziv al anumitor substanţe/droguri şi stă pe graniţa dintre o boală de anxietate cum e boala obsesiv-compulsivă şi una de tip adicţie", explică Gabriel Diaconu, psihiatru la clinica "Sapiens Medical Center" din Bucureşti.

România nu are date oficiale despre cleptomanie. "Putem vorbi de o incidenţă de poate 5 la mie, sau 0.5%, dar e o cifra speculativă", estimează psihiatrul.

Doar vârful icebergului

În adolescenţă, boala apare cel mai adesea ca reacţie psihotraumatică, asociată unei personalităţi instabile. În perioada adultă, cleptomania, este de cele mai multe ori, doar vârful icebergului.

"Persoanele adulte care fură şi au altfel un intelect intact rareori fac doar asta. Multe dintre ele suferă de boală de personalitate borderline şi/sau antisocială, comit şi alte infracţiuni, pot avea o constituţie infracţională", atenţionează expertul. Aceştia din urmă provin, de multe ori, din medii cu violenţă familială fizică sau psihologică, au cel puţin un părinte sau bunic cleptoman sau consumator de substanţe care provoacă dependenţă.

Cleptomania poate fi şi un sindrom în cadrul unei alte boli. Persoanele care au suferit accidente vasculare pot suferi de schimbări ale personalităţii la care este asociată şi cleptomania. "De multe ori, sunt pacienţi adulţi, chiar bătrâni, care surprind prin puerilismul lor, sunt oameni care au uitat reguli sociale, care «dosesc» mâncare la petreceri adeseori făra o explicaţie", exemplifică psihiatrul.

Cele tre