Tradiţia sfinţirii Dunării datează de sute de ani, de când fluviul era supranumit „Iordanul românilor". Mii de gălăţeni au participat la slujba de sfinţire a apelor oficiată la malul Dunării de arhiepiscopul Dunării de Jos, iPS dr. Casian Crăciun. Tradiţia sfinţirii apelor fluviului datează de sute de ani, când Dunării i se mai spunea şi „Iordanul românilor" şi exista obiceiul ca înainte de a porni la luptă oştenii să meargă la malul Dunării, pentru a se închina şi ruga pentru victoria oastei şi pentru a bea trei înghiţituri din apa fluviului. După slujba de sfinţire a Agheasmei Mari din 12 căzi mari de lemn, oficiată lângă altarul Bisericii Sf. Precista, a avut loc ritualul salvării crucii din ape. Arhiepiscopul Dunării de Jos a aruncat crucea de lemn de la bordul Pânzarului Moldovenesc şi pentru salvarea ei
s-au aruncat în apele îngheţate 12 bărbaţi. Pentru al patrulea an, crucea a fost ridicată deasupra apelor de Viorel Preda, de 45 de ani, paznic la un nonstop. El a mai reuşit să salveze crucea în 2001, 2003 şi 2010.
Peste Dunăre, în localitatea tulceană I.C. Brătianu, există tradiţia botezării cailor, numită "Boboteaza cailor", ce datează de peste patru sute de ani. Sătenii au preluat această tradiţie de la comunitatea de tătari, care pe vremuri era destul de puternică în zonă şi păstrase o tradiţie a triburilor mongole ce sărbătoreau caii prin curse organizate în prima zi a anului. Tradiţia aceasta se păstrează în mai multe localităţi din sud-estul României.
Şi în Constanţa, câteva mii de credincioşi au asistat la slujba de sfinţire a apelor, oficiată de IPS Teodosie, în portul Tomis, în ciuda ploii mărunte. Arhiepiscopia a pregătit 60.000 de sticle cu aghiasmă, iar arhiepiscopul a aruncat, de la bordul unei ambarcaţiuni, trei cruci în apa Mării Negre. Acestea au fost prinse de trei scafandri: Adrian Arhip, Daniel Lovin, de 28 de
