Proprietăţile Aşezământul Ghica, din Capitală, au încăput pe mâna unor falşi moştenitori, care ulterior le-au vândut dezvoltatorilor imobiliari pentru proiecte rezidenţiale.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au reuşit să dezlege formula magică, dar ilicită, a obţinerii profiturilor uriaşe din afaceri imobiliare, deţinută de soţii Adrian Ciorobea (42 de ani) şi Virginica Tanţi Dumitrescu (53 de ani). Cei doi sunt bine cunoscuţi pe piaţa cumpărării drepturilor succesorale şi litigioase.

Ciorobea şi Dumitrescu s-au folosit de falşi moştenitori, dar şi de complicitatea unor înalţi funcţionari din Primăria Capitalei, pentru a pune mâna pe imensul domeniu al Palatului Ghica, din patrimoniul naţional. Sunt concluziile magistraţilor Tribunalului Bucureşti care, la sfârşitul anului trecut, au dispus urmărirea penală a lui Adrian Ciorobea şi a soţiei sale. Alături de ei mai sunt cercetaţi falsa moştenitoare a moşiei Ghica, Simone Helene Raletti (60 de ani), omul de afaceri Marin Gostin (50 de ani), care a înhăţat şi el o parte din domeniul palatului, precum şi complicii acestora din Primăria Capitalei.

Lăsat prin testament bucureştenilor

Aşezământul Grigore Ghica Voievod "Moşia Colentina" a fost fondat în 1833, prin Legatul domnitorului Ţării Româneşti Grigore Ghica al IV-lea. Potrivit legatului, aşezământul este format din Palatul Ghica, biserica, lacul, parcul şi o suprafaţă însemnată de teren. Prin testament al domnitorului, aşezământul care-i poartă numele are două scopuri: "plăcerea nevinovată şi petrecerea plăcută a poporului" şi "ctitorirea şi înfrumuseţarea bisericilor", pentru pomenirea numelui său.

Pentru buna administrare a aşezământului, prin acelaşi legat au fost instituiţi epitropi care, sub oblăduirea Bisericii, trebuiau să îndeplinească două condiţii: să fie descendenţi direcţi ai domnitorului Grigore Ghica