Deşi ordinea de zi a discuţiilor bilaterale dintre şefii de stat ai Germaniei şi Franţei cuprindea iniţial pregătirea următorului summit al Uniunii Europene de la sfârşitul lunii, realizarea Fondului European pentru Stabilitate Financiară şi cotarea slabă a monedei comune, ea a fost dată peste cap de declaraţia lui Sarkozy privind impozitul pe tranzacţii financiare, făcută la finele săptămânii trecute. Conform preşedintelui francez, acesta ar putea fi introdus încă din această lună - şi, deci, la timp pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în Franţa în aprilie.

Nu este prima oară când Sarkozy, deşi la nivel declarativ un suporter înfocat al coordonării extrem de strânse cu Berlinul, decide să acţioneze pe cont propriu, riscând să atragă furia Germaniei. Însă preşedintele francez are în vedere şi cele mai recente sondaje de opinie din hexagon- conform cărora 60% dintre francezi sunt nemulţumiţi cu prestaţia sa.

„Franţa se împuşcă în cap"

Dacă la Berlin nemulţumirea faţă de acţiunea şi acţionismul lui Sarkozy a fost exprimată relativ diplomatic de purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert, care a declarat că „Germania îşi doreşte în continuare să introducă acest impozit în întreaga Uniune Europeană" şi nu în numai câteva state, criticile din Franţa au fost mai violente. Astfel, Baudouin Prot, preşedintele băncii BNP Paribas, a declarat cotidianului Liberation că, în cazul în care noul impozit ar fi introdus numai în Franţa „operaţiunile bancare s-ar muta în alte părţi" - cel mai probabil la Londra. De asemenea, economistul Jacques Delpla, de la Consiliul de Analiză Economică, a afirmat că „cu această acţiune, Franţa nu şi-ar trage un glonţ în picior - ci de-a dreptul în cap".

De altfel, impozitul pe tranzacţii financiare este controversat nu numai în Franţa; în timp ce un studiu al Comisiei Europene, publicat în septembrie, a aj