Din bătrâni se spune că vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an, iar dacă plouă, urmează o iarnă lungă.
Ca de fiecare dată, Boboteaza reuşeşte să umple nu doar spaţiile Bisericilor, ci şi curţile acestora. Pe o vreme lipsită de tradiţionalul „ger” al Bobotezei, oamenii s-au adunat încă de dimineaţă la biserici, aşteptând săvârşirea Sfintei Liturghii şi sfinţirea apei. Tradiţionale însă au fost înghesuielile credincioşilor la agheasmă. Spre exemplu, la Biserica de pe Aurel Vlaicu, deşi părintele le-a spus credincioşilor că nu este nevoie să se îngrămădească să-şi umple peturile cu apă „pentru că agheasma poate fi luată până seara”, sfatul a „zburat” pe lângă urechile credincioşilor. „Doamne, oare când s-o face puţină ordine aici?”, se întreba o braşoveancă ce tocmai ieşise din mulţimea celor adunaţi în jurul aghesmei mari. Alţi credincioşi, mai vârstnici, aşteptau ca cei tineri să iasă din mulţime şi se rugau să le dea şi lor un pic de apă sfinţită. Unii mai dădeau, alţii răspundeau: „Da, ce, crezi că am luat doar pentru mine?”, făcând referire la faptul că au fost „delegaţi” de rude şi prieteni să le aducă şi lor apa cu care să-şi stropească locuinţele. În alte lăcaşuri de cult, credincioşii au putut lua apa sfinţită gata îmbuteliată.
Bătrânii spun că, doar câteva picături de aghiasmă sunt suficiente pentru a vindeca deochiul, alcoolismul sau chiar sterilitatea.
Totodată, din bătrâni se spune că vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă timpul va fi frumos, înseamnă că va fi o vară frumoasă, iar dacă plouă, urmează o iarnă lungă. Totodată, dacă va bate crivăţul, roadele vor fi bogate, dacă va curge apă din streaşină, se va face vin bun, iar daca pomii sunt îmbrăcaţi în promoroaca, va fi belşug şi sănătate. La Braşov, în ziua de Bobotează, spre seară a început să plouă, precipitaţii care s-au tr