Zona euro are în faţă câteva luni cruciale, cu alegeri care pot schimba polii politici ai regiunii şi destabiliza astfel strategia de luptă a Europei contra crizei datoriilor şi decizii care ar putea viza chiar structura zonei euro.

Grecia, stat aflat deja de mai mult de doi ani în criză, riscă să intre în incapacitate de plată în martie dacă nu primeşte un al doilea pachet de bailout, de 130 de miliarde de euro, de la partenerii europeni şi FMI. În aceste condiţii, Atena se grăbeşte să obţină acordul crucial al deţinătorilor privaţi de obligaţiuni pentru o "tunsoare" voluntară de 50% a deţinerilor acestora, scrie agenţia Thomson Reuters.

Discuţiile cu băncile şi fondurile de investiţii întârzie să ajungă la un rezulat concret, ceea ce afectează încrederea în Grecia.

"Pericolul unui default dezordonat al Greciei creşte din nou, cu riscul de a contamina Italia şi alte state", au avertizat analiştii de la Barclays Capital.

Problema datoriei Greciei

Din datoria de 350 de miliarde de euro a Greciei, doar 206 miliarde de euro sunt deţinute de investitori. Restul revine UE, FMI sau BCE, care au devenit creditori prin programul de achiziţie de obligaţiuni. Doar datoria de 206 miliarde euro poate fi supusă restructurării sau haircut-ului (reducerea datoriei), scrie The Wall Street Journal. Reducerea de 50%, mai mare decât cea convenită anterior, de 21%, ar reduce datoria de la 160% din PIB la 120% din PIB, nivel pe care FMI îl apreciază ca sustenabil. Problema este că marile bănci ale lumii deţin doar 60% din datoria restructurabilă, restul fiind în mâinile fondurilor de investiţii, iar nu toate acestea sunt înclinate să accepte propunerile Greciei. Unii dintre aceşti investitori deţin asigurări contra defaultului (Credit Default Swaps), ceea ce înseamnă că nu vor avea de pierdut dacă statul elen intră în incapacitate de plat