Saptamina acesta, in cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”, apare in traducerea Angelei Martin romanul Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich al romancierului suedez Kjell Espmark. Romanul Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich este o imagine a contrastelor: fascism si libertate, arta si uniforme, integritatea umana aflata la limitele rezonabilului. Kjell Espmark atinge coardele dramei si ale comediei umane intr-o carte tulburatoare despre viata unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Aparut in 2004, la Stockholm, si publicat ulterior in Ungaria, Franta si Spania, cartea nu este o simpla monografie despre Bela Bartok si cu atit mai putin un documentar. Povestea pe care scriitorul suedez o tese in jurul lui Bartok este chiar curgerea fireasca – uneori navalnica, alteori bulversata de episoade tragice – a vietii unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial. Oriunde se va afla artistul – in partea noastra de Europa, pentru a culege muzica in satele unguresti, romanesti sau slovace, ori in universitati si sali de concerte din Statele Unite –, militantismul sau civic va fi mereu calauzit de „ideea fraternitatii popoarelor”. Confruntarea dintre Bartok si Goebbels, moment de mare tensiune epica, ii ofera lui Espmark inca un prilej de a-si exersa abilitatile de introspectie psihologica pe care si le-a manifestat admirabil in intreaga opera romanesca.

„Adormind in compartimentul sau din trenul cu care traversa intunericul tarii aflate sub stapinirea cizmelor militare, Bartok a avut un vis. Un vis atit de intens, incit a reusit sa intreaca realitatea, ca forta si stralucire. Un vis pe care il rememoreaza, punct cu punct, incercind sa-i deslusească intelesul.” (Kjell Espmark)

„Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich este un tur de forta, cerind nu numai pricep