Să spui că Raed Arafat e stîngist a fost în capul preşedintelui un soi de înjurătură. Însă ce a făcur Arafat, nu a reuşit să facă nici nemulţumirea mocnită faţă de bănci, faţă de firme monopoliste private din zona energiei, faţă de religia “societăţii de piaţă”. A spus un lucru simplu (pe care l-au spus şi alţii dar nu au fost auziţi, nu au avut forţa sa publică): în sistemul de urgenţă nu merge competiţia comercială liberă. Nu poţi face rentabile serviciile de ajutor.
Un mic pericol există: că toată atenţia se mută doar pe sectorul urgenţe şi, de fapt, problema stă în filozofia legii. Cum a repetat-o şi preşedintele şi oamenii săi de zeci de ori: concurenţa liberă pe piaţa sănătăţii nu poate face decît bine! Scurt. O frază ideologică prezentată ca axiomă, ca adevăr absolut.
De aceea intervenţia stîngistului Arafat este valoroasă. Pentru că pune profesionist întrebarea (cum o punea şi un alt profesionist de la spitalul universitar, Chirculescu, sau cum o critica zilele trecute şi avocatul poporului): chiar este piaţa liberă o lege imuabilă? Înţeleg, am avut o fascinaţie, am crezut, dar de data asta trebuie să ne trezim pentru că am ajuns la URGENŢĂ.
Culmea e că întrebarea lui Arafat care ţinea strict de urgenţă este de fapt cea mai importantă întrebare după 20 de ani de zvîrcoleli de cele mai multe ori pierzătoare, de descentralizare şi de privatizare. Este nevoie de reformă în sănătate, da. Nu e nevoie de poezii despre cum concurenţa ne va face să murim mai greu.
Să spui că Raed Arafat e stîngist a fost în capul preşedintelui un soi de înjurătură. Însă ce a făcur Arafat, nu a reuşit să facă nici nemulţumirea mocnită faţă de bănci, faţă de firme monopoliste private din zona energiei, faţă de religia “societăţii de piaţă”. A spus un lucru simplu (pe care l-au spus şi alţii dar nu au fost auziţi, nu au avut forţa sa publică): în sistemul de ur
