Financial Times, Londra: În timp ce criza financiară continuă să facă pagube în Vest, ideologia dominantă a liberalismului triumfător al pieţei libere intră în colaps. Dar ce tendinţe politice noi apar şi ce se va întâmpla? se întreabă Gideon Rachman. Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi Vechiul moare şi noul nu se poate naşte: în interval vor apărea un mare număr de simptome variate şi morbide. “Declaraţia din Caiete din închisoare a comunistului italian Antonio Gramsci a fost preferata studenţilor marxişti când eram la facultate în 1980. Atunci m-a lovit nonsensul rău prevestitor. Dar observaţia lui Gramsci are ecou acum – într-o epocă plină de confuzie ideologică”.

Vechi certitudini despre marşul înainte al pieţelor intră în colaps. Dar nicio nouă teorie nu şi-a stabilit “hegemonia” ideologică pentru a folosi conceptul care l-a făcut faimos pe Gramsci. Unele idei adună totuşi o forţă nouă.

Cele patru noi tendinţe, cele mai puternice pe care le pot zări sunt, în termeni generali: populsimul de dreapta, social democraţia keynesiană, libertarianismul kayekian şi anticapitalismul/socialist. Obsesii diferite

Fiecare dintre aceste noi tendinţe este o reacţie împotriva ideilor dominante dintre 1978-2008. Pe atunci, pentru toate diferenţele convenţionale între comuniştii din China, capitaliştii din New York şi stânga moderată din Europa, acordurile lor erau mai impresionante decât argumentele lor. Liderii politici din toată lumea vorbeau aceeaşi limbă despre încurajarea comerţului liber şi despre globalizare.

Creşterea inegalităţii a fost îmbrăţişată ca un preţ de plătit pentru o creştere mai rapidă. Deng Xiaoping a dat tonul când a declarat: “Să te îmbogăţeşti este glorios.” Ronald Reagan sau Margaret Thatcher nu ar fi putut să o spună mai bine.

În Europa de după criză, totuşi, populismul de dreapta este